”     “Asertivitatea reprezintă o atitudine şi o modalitate de acţiune în acele situaţii în care trebuie să ne exprimăm sentimentele, să ne revendicăm drepturile şi să spunem “nu” atunci când nu suntem dispuşi să facem un anumit lucru.” (I. Holdevici, 2000, p.274).

to assert (eng.) = a afirma

Comportamentul asertiv reprezintă calea de mijloc între două extreme: agresivitatea și supunerea.

Având această atitudine construită, vom putea să comunicăm asertiv, adică să ne exprimăm în mod autentic propria opinie, propriile sentimente într-un mod neagresiv și respectând sentimentele și drepturile celorlalți.

7 Criterii ale Asertivității:

A fi asertiv înseamnă: exprimarea opiniei, a sentimentelor și cererea propriilor drepturi, într-un mod autentic, clar și neagresiv → AFIRMARE NEAGRESIVĂ
A fi atent (conștient) la celălalt (prin ascultare activă) și a-i respectarea drepturile → EMPATIE
A avea capacitatea de a refuza o solicitare ce contravine propriilor dorinţe şi nevoi (a spune NU, a pune limite) fără a te simți vinovat → LIMITE SĂNĂTOASE
A negocia și a fi capabil să faci compromisuri, astfel încât să fie convenabil pentru ambele părți → AJUSTARE CREATIVĂ
A avea respect și considerație față de propria persoană și față de cei din jur → RESPECT
A-ți asuma responsabilități și riscuri (s-ar putea să-l deranjezi pe interlocutor sau să-i displaci) → RESPONSABILITATE
Să comunici având o postură corporală pozitivă, deschisă și să ai o voce fermă (dar neagresivă) → COMPORTAMENT VERBAL/ NON-VERBAL

Beneficiile unei comunicări asertive:

– dezvoltarea unor abilități cu scopul îmbunătățirii relaționării/ comunicării (fermitate, claritate, eficiență, etc);
– rezolvarea amiabilă a unor situații dificile (abilitatea de a refuza ținând cont și de celălalt și fără a te simți vinovat);
– strategii de evitare a manipulării;
– creșterea încrederii în sine, o stare generală pozitivă, relaxată în discuțiile cu ceilalți.

Drepturile asertive (sunt drepturi pe care fiecare dintre noi le avem):

1. Ai dreptul să ai propriile valori, credinţe, opinii şi emoţii şi să le afirmi (exprimi);
2. Ai dreptul să le spui celorlalţi cum ai vrea să fii tratat;
3. Ai dreptul să spui “Nu”;
4. Ai dreptul să ceri informaţii sau ajutor;
5. Ai dreptul să faci greşeli;
6. Ai dreptul să ai o părere bună despre tine, chiar dacă nu eşti perfect şi să faci mai puţin decât eşti capabil să faci;
7. Ai dreptul să ai relaţii de calitate, în cadrul cărora să te simţi confortabil şi să  te exprimi deschis, şi ai dreptul să încerci să schimbi sau să pui capăt relaţiilor care nu îţi mai îndeplinesc necesităţile;
8. Ai dreptul să te răzgândeşti;
9. Ai dreptul să nu fii de acord cu cineva şi să exprimi acest lucru.
10. Ai dreptul să spui “ Nu ştiu ”, “ Nu înţeleg ” sau “ Nu-mi pasă ”.

Ascultarea Activă

Cel mai important lucru într-un dialog este ascultarea. Dacă nu-ți asculți cu adevărat interlocutorul, atunci nu vei putea să-i răspunzi adecvat.

Încearcă, ca exercițiu, doar să asculți la început, fără a te grăbi să oferi un răspuns.

Ascultă până la capăt ce are de supus celălalt, oricât de greu ți-ar fi să nu-l întrerupi.

Fii atent la limbajul verbal, non-verbal (mimică, pantomimică) și para-verbal (inflexiuni ale vocii) al celui care comunică;
Confirmă-i din când în când că ești atent, folosind limbajul non-verbal (înclinări ale capului, zâmbet, postură deschisă și orientată spre celălalt) sau scurte aprobări verbale (Da, aha, îhî).

Cum refuzi într-o situație dificilă?

  • exprimarea refuzului direct, ferm, dar neagresiv;
  • repetarea solicitării pentru ca interlocutorul să fie încredinţat că s-a înţeles despre ce este vorba;
  • prezentarea motivelor refuzului;
  • propunerea unei alternative convenabile pentru ambele părţi.

Îndrumări pentru persoanele ce nu pot spune nu:

  • să-şi acorde un răgaz. Ex: “o să-ți comunic răspunsul meu la sfârşitul săptămânii.”;
  • să nu se scuze în mod exagerat pentru că poate determina interlocutorul să facă presiuni;
  • precizarea motivelor refuzului, să spună ce va face și ce nu va face pentru celălalt. Ex: “ te duc cu maşina la serviciu, dacă vei fi în fața blocului la ora 8.”;
  • utilizarea limbajului non-verbal asertiv și evitarea culpabilităţilor inutile.

Care este cea mai la îndemână modalitate de a învăța un comportament asertiv?

Observarea unei persoane care se comportă asertiv, în acele situații în care am dificultăți, şi imitarea acestui tip de comportament.

Cum să comunici ceva fără a-l agresa verbal pe celălalt?

  • Vorbește despre cum te simți tu în relație cu partenerul de discuție, în loc să-l acuzi și să emiți judecăți (în loc să zici ” Nu mă asculți niciodată! ” , să zici: ” Ți-am vorbit despre toate aceste lucruri și au fost momente în care nu m-am simțit ascultat.”)
  • În loc să critici pe cineva și să spui ce anume greșește, mai bine comunică-i într-un mod pozitiv ce anume îți dorești de la el.

Ex: ” Vorbești prea tare.” → ”Ai putea te rog să vorbești puțin mai încet.”

Conștientizarea atitudinii neconstructive și înlocuirea cu un comportament adaptativ.

Învăţarea anumitor răspunsuri pentru situaţii specifice.

– să nu te scuzi când soliciți ceva (” vă rog să mă iertaţi că abuzez de timpul dumneavoastră, dar aş dori să … ”), ci doar să spui direct, ferm “ aş dori să … ”

Ce cuvinte ai folosi pentru a dezvolta o comunicare pozitivă?

Înlocuirea termenilor negativi cu termeni pozitivi:

  • în loc de nu pot → voi vedea ce pot face
  • problemă → provocare
  • trebuie → ar fi de dorit
  • am dat greș → iată ce am învățat din această situație
  • nu prea vreau, dar cred ca voi accepta → nu vreau. Apreciez mult ca m-ai întrebat.

Trucuri de evitare a manipulării:

În majoritatea cazurilor, comportamentul asertiv duce la obținerea rezultatelor scontate. Există şi situaţii când interlocutorul evită să răspundă solicitărilor, punând în acţiune tot felul de mecanisme:

  • schimbarea subiectului;
  • reacţii excesiv de înacărcate emoţional;
  • glume pe seama solicitării;
  • tentaţia de a-l culpabiliza pe solicitant;
  • criticarea solicitării;
  • formularea unor întrebari legate de legitimitatea cererii;
  • solicitarea de motive care să justifice solicitarea.

Tehnici de contracarare a manipularii:

  • tehnica discului stricat: implică repetarea de mai multe ori a solicitării, pe un ton calm şi direct. Se utilizează când dorim să facem / să nu facem un lucru, dar ne simţim prinşi în capcana perseverenţei celuilalt.
  • tehnica dezamorsării: se utilizează atunci când avem de-a face cu o persoană care ne critică frecvent, şi constă în acceptarea parţiala a criticii. Subiectul trebuie să fie de acord cu anumite laturi ale criticii, fără să devină sarcastic sau defensiv. Interlocutorul nu va mai avea tendinţa de a discuta contradictoriu, evitându-se astfel escaladarea conflictului.
  • tehnica focalizarii discuţiei de la conţinut la proces: aceasta însemnând schimbarea subiectului discuţiei, focalizând demersul de pe conţinut pe ceea ce se petrece între parteneri. Dacă o persoană răspunde la o solicitare asertivă, în orice alt mod decât prin ascultare sau răspuns calm (ex: se înfurie, râde, spune ceva ce nu are legatură cu subiectul), este indicată schimbarea focalizarii şi abia apoi revenirea la solicitarea adresată.
  • tehnica amânării: se utilizeaza atunci când cineva ripostează la o solicitare asertivă, declanşând o reacţie emotională (plâns, furie). În cazul în care este vorba de o persoană apropiată, este indicat să o lasăm să se descarce. Persoanele aflate într-o stare emotională nu pot fi atente la solicitare, aşa încât se amână cererea.
  • întrebările cu conținut asertiv: atunci când o persoană ne atacă pentru că am facut o solicitare asertivă, atacul poate fi contracarat întrebând interlocutorul de ce cererea l-a supărat atât de mult.

 

ÎN LOC DE … PUTEȚI SPUNE …
Trebuie să faci acest lucru.                                               Nu am mai făcut asta, pot încerca. E o experiență nouă, din care pot învăța.

Când veți putea să…?                                                          Mă întreb dacă puteți să…?

Nu pot face asta, nu mă pricep. Este imposibil să …    Va fi nevoie de eforturi mai mari, e posibil …
Eu sunt doar …                                                                      Eu sunt … (cu încredere și mandrie)
Am avut noroc …                                                                   Am muncit din greu, am facut planuri, m-am organizat …

Îmbătrânesc …                                                                        Am multe și diverse experiențe de viață …
Am dat greș …                                                                         Iată ce am învățat din această experiență …
Mă scufund …                                                                          Trec printr-o perioadă mai dificilă, îmi voi reveni.

Mă superi atunci când …                                                         Mă simt supărat când …
Nu-mi place la tine …                                                                Îmi place mai puțin la tine …
A fost vina mea …                                                                       Am făcut tot ce am putut …
Înțeleg că e un produs bun, dar e scump.                              Înteleg că e un produs bun și e scump.
E totul bine?                                                                                 Ce pot face ca să fiți mulțumit?
Iată ce nu pot face.                                                                        Iată ce pot face.
Iată ce va trebui să faci …                                                            Parerea mea este că …, eu îți recomand să …
Nu sunt de acord cu tine.                                                             Aș vrea să luăm în considerare și alte puncte de vedere.

Asta e tot. Cred ca ne-am înțeles.                                               Hai să verificăm dacă ne-am înțeles bine.
Nu prea vreau, dar cred că voi accepta.                                    Nu vreau. Apreciez mult ca m-ai întrebat.
De fiecare dată / întotdeauna / niciodată când încerc să … totul îmi merge prost.                  Uneori, când încerc să … nu ajung la rezultate pozitive. Data viitoare voi încerca altă abordare.

Sunt sigură că știe că sunt mandră de ea.                                Sunt mândră de tine. (față în față)
Ești un copil rău și dai mareu de bucluc.                                  Esti un copil bun și purtarea asta nu este acceptabilă.   ”