Mângâierile ca metodă de a ne elibera de stres

” Mângâierea este unul dintre cele mai importante daruri, atât pentru propria persoană, cât şi pentru cele dragi. Ea este binefăcătoare pentru corp, pentru minte, dar şi pentru suflet.
După o zi de lucru obositoare, îmbrăţişarea tandră a fiinţei iubite, îndepărtează stresul adunat de-a lungul zilei şi linişteşte. Strângerea de mână a unui prieten, poate să ne dea mai multă energie decât câteva ore de somn. Mângâierea unui copil, ridicarea lui în braţe îl face să se simtă iubit şi protejat. O îmbrăţişare plină de tandreţe poate readuce la viaţă o iubire trecută…

Scânteia s-a aprins în America, provocată de o psiholoagă, Tiffany Field, prima care a încercat să dezlege „misterul care învăluie pielea”, în cadrul institutului pe care-l conduce și care are un nume simbolic: „Touch Research Institute” („Institutul pentru cercetarea atingerii”).
Studiile ei, parțial publicate, au demonstrat că orice mângâiere, orice masaj pe piele, influențează echilibrul nostru hormonal. Astfel, contactul cu pielea poate declanșa o avalanșa de substanțe purtătoare de mesaj, care ne liniștesc, ne alină durerile, elimină stresul și încordarea sau pur și simplu întăresc sistemul imunitar. Există o adevărată „cultură” a contactului, a atingerii, care, din nefericire, se pierde treptat.

„ La începutul mileniului trei, pipăitul se număra printre simțurile pe cale de dispariție. Lumea, dominată de mass-media, este o lume vizuală. La persoanele care nu se dezlipesc toată ziua de calculator, și care țin legătura cu prietenii doar la telefon, zona de contact se rezumă doar la suprafețele ergonomice de uzanță”, spune Field. Ea acuză faptul că „educatoarele de la gradinițele de copii din SUA, se tem pur și simplu să-i ia în brațe pe micuții care plâng, din cauză că mângâierile lor ar putea fi interpretate greșit”.
La fel se întâmplă și cu cei ce nu mai îndrăznesc să-și bată pe umăr colegul de muncă sau să-l îmbrățiseze cu compasiune. Field presupune ca această izolare tactilă va declanșa o „foame de contact”, pe care tot mai mulți și-o vor astâmpăra prin „ore de mângâieri contra cost”.
Ele au și început. Doar în 1996, în Germania au fost prescrise medical 65 de milioane de masaje (rambursate de asigurarile sociale ), dar numarul lor nu poate fi apreciat corect, pentru că multe persoane le-au plătit din propriul buzunar. Oferta este teribil de variată și deci foarte greu de supervizat.
Ți se oferă absolut orice: masajul acustic tibetan, Watson – un masaj shiatsu subacvatic, Reiki, Rolfing, terapia zonelor reflexe, scaune speciale de masaj, masajul Anick-Fit pentru menținerea energiei (se practică la locul de muncă ) etc.
La acestea, se mai adaugă: cursuri pentru cupluri (inițiere în arta mângâierilor ) și seminarii Tantra – care, toate, promit o trăire senzuală dezlănțuită.
În ultima vreme, au apărut multe studii care confirmă efectele medicale pozitive ale masajului.
Dupa un masaj zilnic de 45 de minute, femeile cu operații pe uter, de la Clinica Universitară Virginia, n-au mai folosit calmante în cantități așa de mari, au devenit mai active, mai încrezătoare. Rezultate asemănătoare au fost consemnate și în urma unui studiu efectuat asupra persoanelor cu arsuri grave, la Universitatea din Miami.
Dupa 6 săptămâni de masaj și stimulare electrică a pielii, la bolnavii de Alzheimer, s-a constatat o ameliorare a memoriei și stării psihice.

Prin metoda „cangur” – copiii stau culcați (goi ) câteva ore pe abdomenul mamei sau al tatălui – a fost reglată respirația prematurilor și a scăzut ritmul cardiac la sugari.
Atât parinții, cât și copiii, au numai de profitat de pe urma contactului piele-piele.

Moartea copiilor nemângâiați

Într-unul din experimențele efectuate, Tiffany Field a despărțit temporar câțiva pui de cobai, în vârstă de 10 zile, de mamele lor. Drept urmare, puii au început să producă mai puțini hormoni de creștere, mai puțină insulină și mai puține enzime, de care depind dezvoltarea și diferențierea celulelor.
Echilibrul hormonal a început să se normalizeze, doar în momentul când unuia din colaboratorii lui Field i-a venit ideea să-i perie regulat cu o pensulă udă – un fel de înlocuitor pentru limba mamei. Acesta este deci motivul pentru care mamiferele își ling și își spală (curață ) puii.
Maimutele antropomorfe isi poarta progeniturile in spate sau pe abdomen, ani in sir, le leagana si le despaducheaza.
Așa poate fi explicat deznodământul unui experiment de o cruzime ieșită din comun, ordonat în secolul 13 de către împaratul Friedrich al II-lea. El le-a cerut mamelor adoptive și doicilor, să alăpteze și să îmbăieze copiii fără să le vorbească sau sa le arate nici cea mai mică afecțiune.
Se spune că nici unul dintre copii nu ar fi supraviețuit.
„La copii, contactul fizic este condiția de bază a creșterii”, spune Field.
„Se pare că în noi, nevoia de contact (atingere ) este înrădăcinată genetic. Orice mângâiere tandră ne face mai siguri pe noi, suntem mai puțin timorați.”

Sexualitatea și atingerea

Tandrețea este un element deosebit de important și pentru terapia sexuală și terapia cuplului. „Pentru o viață sexuală bună, ar trebui să-nvățăm să ne atingem din nou, așa încât să ne faca placere”, spune aceeași cercetatoare.
„Sexul, dragostea și fenomenul de atingere sunt privite – de regulă – ca niște subiecte neștiințifice, dar noi creăm argumente care să-i convingă pe savanți”, spune Tiffany Field. Persoanelor care nu vor să-și cheltuiască banii pe masaje,  sau care duc lipsă de partener, li se dă urmatorul sfat: „Masați-vă singuri! Lipsa momentană a unui suflet alături de dvs., nu este un motiv ca să renunțați la masaj”.

Femeile caută atingerea mai frecvent decât bărbații – este o constatare făcută de doi psihologi americani, care au observat comportamentul pasagerilor de pe aeroportul din Kansas City: Femeile – au îmbrățișat și sărutat persoanele care le așteptau (indiferent de sex ).
Barbații – i-au salutat pe bărbați printr-o scurtă strângere de mână.

Copiii marcați de părinți

La adulți, contactul fizic cu propriii copii, este identic cu cel pe care l-au avut părinții lor cu ei. Mai mult sau mai puțin intens. „Pentru a fi fericiți, pentru a ne elibera de stres și pentru a lupta împotriva bolilor, avem nevoie de mângâieri. Fără aceste atingeri devenim agresivi, stresati, ne îmbolnăvim mai ușor. Sfatul care rezultă din cercetările întreprinse este următorul: trebuie să ne mângâiem copiii mai des, să-i dezmierdăm, să-i alintăm și să-i masăm, trebuie să încurajăm practicarea nestânjenită a acestui contact piele-piele în școli, în spitale și în alte părți. Cultura contactului trebuie reactivată.

În urma unui studiu, s-a constatat că violența excesivă, agresiunea, merg mână în mână cu contactul fizic limitat.

Preșcolarii care au un contact fizic mai intens cu părinții sau persoanele care-i îngrijesc, au un comportament mult mai echilibrat.

Animalele mângâiate sunt mult mai blânde și sănătoase.

Maturii sunt mai optimiști și mai echilibrați.

Bătrânii nu se mai tem de singurătate și moarte. Mai ales ei au nevoie să fie îmbrățișați…

Și atunci?

Dacă binele lumii și-al oamenilor se obține atât de lesne, printr-o simpla mângâiere, printr-o strângere afectuoasă în brațe, ce ne împiedică oare să le practicăm mai des? Grea întrebare.

Statisticile arată că din 10 subiecți anchetați, 4 au răspuns că n-au fost mângâiați niciodată.

Raportați-i la populația lumii (sa zicem 6, 5 miliarde ) și vă veți îngrozi.
Din rândul lor, se ridică agresorii, delincvenții și criminalii.”

Sursa: Cristiana Alexandra Levitchi